O durere de ureche, de gât sau sforăitul în timpul somnului pot ascunde de fapt probleme mai serioase de sănătate. Pentru ca acestea să nu se acutizeze sau nu ducă la complicații grave, este bine să faceți un consult de specialitate. Medicul primar ORL dr. Simona Bîtlan, doctor în medicină, care s-a alăturat platformei de consultații online Digital Clinics explică pentru ce afecțiuni trebuie să vă adresați medicului ORL.

Simptomele ORL care trebuie să ne îngrijoreze sunt: orice disconfort sau senzaţii neobişnuite la ureche, gât sau nas de tipul durere în sinusul maxilar, dinţii maxilarului superior, tâmple, în rădăcină şi partea din spate a nasului, tulburări ale mirosului, dureri în jurul ochilor şi frunţii,  umflarea frunţii şi pleoapei superioare, umflarea ţesuturilor moi a obrajilor, buzei superioare sau creşterea ganglionilor limfatici din apropierea urechii, nasului şi gîtului. Febra, durerile de cap sau o deteriorare puternică a stării generale necesită un consult ORL în asociație cu alte ramuri ale medicinei. Ar fi bine să nu ignorați acest aspect, este recomandarea medicului Simona Bîtlan

Inflamarea amigdalelor și polipilor

Motivul frecvent pentru o consultație la ORL este inflamarea amigdalelor şi polipilor. Această patologie este specifică copilăriei şi necesită tratament obligatoriu, pentru că infecţia cronică, precum rinită sau otita pot deforma cartilajul şi osul nasului.

Sforăitul în somn

Dacă sforăitul apare în majoritatea nopților din cursul unei luni, atunci este necesar să i se acorde atenție și să se facă un consult de specialitate la medicul ORL-ist. Tratamentul pentru sforăit poate varia de la simple schimbări de obiceiuri, de la anumite medicamente, spray-uri, benzi, proteze până la intervenții chirurgicale. Nu uitați că există și situația unui sforăit nocturne ocazional, 50% dintre oameni experimentând un astfel de episod, din cauza unei poziții de somn atipice, a oboselii sau a stării temporare de blocare a căilor respiratorii.

Apneea în somn

Apneea în somn necesită de asemenea consultul unui medic ORL-ist. Apneea este o afecțiune ce se întâlnește relativ frecvent și constă în oprirea respirației periodic în timpul somnului. Tratamentul pentru apnee în somn constă în medicamentație, intervenții chirurgicale sau folosirea unor aparate speciale în timpul somnului.

Deviația septului nazal

Deviația de sept este o altă afecțiune a nasului care necesită vizitarea medicului ORL-ist. Ea reprezintă curbura sau devierea spre lateral a peretelui de pe mijlocul nasului care desparte nasul în cele două fose nazale din două motive: nepotrivirea dintre dimensiunea cartilajului și dimensiunea cadrului osos în care acesta stă sau traumatisme ale nasului. Simptomele deviației septale se pot trata medicamentos sau cel mai adesea prin operație de deviație de sept.

Otita medie acută

Otita medie acută reprezintă infecția urechii medii. Otita este o afecțiune foarte frecventă, incidența ei fiind strâns legată de epidemiile de viroze respiratorii. Netratată, otita medie poate duce la perforația timpanului: durerea și febra dispar, fiind înlocuite de otoree, ca simptom dominant, adică scurgerea unui lichid purulent din ureche. Hipoacuzia care înseamnă scăderea auzului se menține și în acest stadiu și poate dura câteva săptămâni.

Otitele medii apărute în cursul bolilor infecțioase din copilărie, precum rujeolă, scarlatină, varicelă sau oreionul au în general o evoluție lentă și sinuoasă, cu complicații mai frecvente, necesitând o atenție particulară din partea medicului pediatru și a medicului specialist ORL-ist.

Sunt răcit sau am gripă?

Adresați-va medicului ORL care poate face diferența între o răceală obișnuită și o gripă. O infecție virală acută a căilor respiratorii superioare (nas, gât) sau renumita „răceală obișnuită” este auto-limitată. Apar frecvent obstrucția nazală, strănutul, tusea seacă sau productivă, disfonia, iritabilitatea, scăderea apetitului, tulburări de somn, iar acestea pot persistă de la 3 la 5 zile și se remit în aproximativ 14 zile. Tusea reziduală în urmă acestor infecții poate persistă timp de 3 sau chiar mai multe săptămâni.

Nu luați antibiotice „după ureche”

Studiile recente din literatură de specialitate arată că există un procent de 46% de afecțiuni virale sunt tratate inutil cu antibiotice. Alegerea antibioticului de către medic trebuie să țină cont de multe date conexe și de afecțiunile curente ale pacientului. De aceea, nu se recomandă autoadministrarea antibioticelor “după ureche” în cazul afecțiunilor gâtului, nasului și urechilor, existând riscul unor complicații ale bolilor ce la început păreau minore sau interferența acestora cu alte afecțiuni ale pacientului.