• 16 Ianuarie 2025

Miturile alimentare și sănătatea

Orice specialist în nutriție va îndemna publicul să consume alimente nutritive și sănătoase. Dar cum știm că alimentele sunt nutritive și sănătoase când foarte multe produse alimentare nu au adesea nicio legătură cu aceste două cerințe? Despre cum alegem produsele alimentare și ce trebuie să facem pentru a opta corect pentru un aliment sănătos și nutritiv aflăm de la specialiștii Digital Clinics.

Dacă ai întrebări despre alimentație sau o dietă sănătoasă nu ezita să te programezi pentru o consultație online cu un medic specialist în diabet și nutriție.

Tendințe alimentare europene

Tendințele alimentare actuale la nivel european vizează un consum informat prin educație, un consum echilibrat și durabil, sustenabil. Multe țări din UE și-au impus ca până în 2030 să își reducă consumul de produse de origine animală cu 20 %. „Există o reorientare spre zona vegetală și surse alternative de hrană, pentru protein antioxidante și compuși benefici pentru sănătate”, explică prof. univ. dr. ing. Nicoleta Stanciuc, prodecan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați. 

Mitul toxicității laptelui

Specialistul atenționează însă că mai ales în mediul online, pe rețelele de socializare, tot felul de „nutriționiști” mai mult sau mai puțin avizați fac diverse recomandări alimentare bizare, care nu au nimic științific în ele. De pildă, adesea susțin că laptele e total nociv pentru organism, în timp ce se știe că, de exemplu, prin substanțele pe care le conține, un pahar de lapte băut, seara înainte de culcare, poate induce starea de somn și combate insomnia.

E-urile între mit și adevăr

E-urile sunt aditivi alimentari reglementați la nivel european (de aici și denumirea de E-uri) care adăugați în produsele alimentare în concentrații bine prestabilite și calculate să nu pună în pericol sănătatea oamenilor și să prelungească valabilitatea produselor. „E-urile au fost utilizate în alimentație încă din perioada romană, de pildă  sarea (clorura de sodiu) pentru conservarea alimentelor. Altele sunt mai noi. În general, pentru aditivi s-au făcut cercetări care au stabilit o anumită cantitate care să nu afecteze sănătatea. Sigur că, pe termen lung, poate exista un efect cumulativ al unora dintre aceste E-uri, spre exemplu nitriții. Ce înseamnă asta? Să avem un consum rațional de produse cu aditivi alimentare și să nu facem excese. E-urile în cantitate mică nu afectează sănătatea, în cantitate mare o afectează. Fie că vorbim de tehnologia cărnii, a berii sau a vinului, fiecare tehnologie are un maximum admis de aditiv care poate fi adăugat, adică există o limită, ce înseamnă acesta? Pentru a mânca/bea sănătos, citiți eticheta alimentelor! Acolo sunt trecute toate datele care interesează calitățile produsului alimentare respectiv.

Mitul peștelui de acvacultură

Peste tot în mass media sau pe rețelele de socializare se discută despre faptul că peștele de acvacultură este mai nociv decât cel sălbatic fiind „îndopat” cu antibiotice și hormoni de creștere. „E un mit. Și peștele oceanic poate poate conține metale grele sau alte substanțe nocive luate din mediul poluant în care trăiește. Se știe că o mulțime de substanțe toxice ajung în mările și oceanele planetei și că s-au gpsit substanțe toxice și poluante atât pe cel mai înalt vârf montan de pe planetă ca și în cel mai adânc loc de pe Terra”, spune prodecanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați.

De pildă, celebrul pește pangasius poate sp creascp în mediul natural pe un fluviu extrem de poluat și carnea lui să conțină diverse substanțe nocive pentru organism sau poate proveni dintr-un mediu curat, dintr-un râu mai puțin expus la poluare. Contează țara de proveniență a peștelui/produsului alimentar și reglementările care se respectă acolo.

Legumele și fructele certificate ecologic alternativa la alimentele provenite din agricultura industrializată

Pesticidele sunt utilizate în agricultură pentru creșterea productivității. Tratamentul solurilor și al plantelor se realizează după anumite bune practice care evident că dacă sunt încălcate ar trebui sancționate. „Alternativa pentru a evita produsele cu pesticide ar fi fie să avem chiar noi propria grădină, unde știm ce tratamente am administrat, fie să alegem legume și fructe de producție certificată ecologic, adică acolo unde nu se utilizează fertilizatori sau substanțe chimice convenționale, adică de la calitatea solului până la creșterea și dezvoltarea plantei și evitarea dăunătorilor vorbim despre utilizarea a doar de produse naturale”, spune prof. Nicoleta Stanciuc.

Mitul oaselor și pielii din crenvurști și parizer

În mod corect rețetele pentru crenvurștii și parizer trebuie să conțină carne dezosată, adaos de grăsime, apă, gheață, agenți de legare, conservați. Carnea trebuie să fie în proporția cea mai mare. „Crenvurștii sau parizerul nu au voie să conțină alte ingrediente de cât rețeta lor clasică, deci fără oase, gheare, piele etc. Evident că aici trebuie să citim cu mare atenție eticheta acestor produse alimentare, dacă conțin 23 % carne este clar că avem o problemă și consumatorul trebuie să își pună niște întrebări. E altceva dacă produsul conține 60 % carne sau 80% carne. E valabil la toate produsele de mezelărie. Secretul stă în citirea etichetei. Producătorii sunt obligați să afișeze toate datele pe etichetă, există reglementarea nr. 1169/2011”, adaugă Nicoleta Stanciuc.

Recomandarea medicilor:

• Consumați alimente de proveniență sigură.

• Citiți cu atenție etichetele alimentelor înainte.

• Optați pentru produsele alimentare certificate ecologic/bio.

• Cosumați rațional produsele cu E-uri, adică în cantități moderate.


Related Post: