Analizele și investigațiile de rutină sunt, de multe ori, salvatoare de vieți. Boli grave pot fi depistate precoce, șansele de vindecare cresc, iar costurile – atât pentru pacient, cât și pentru sistemul de sănătate – sunt mai mici decât cele ale tratamentului în sine. Dr. Cristiana Dobrescu, medic specialist obstetrică-ginecologie la Tunic BioLab, care oferă și consultații online pe platforma Digital Clinics, ne-a explicat, într-un interviu, importanța investigațiilor din sfera ginecologică.
Analizele și investigațiile în ginecologie sunt importante pentru a preveni apariția unor afecțiuni ginecologice care, descoperite la timp, pot fi tratate. Prin testul Babeș Papanicolau (în mediu lichid sau convențional) putem identifica leziuni preinvazive ale tractului genital inferior, sau cancerul de col uterin - care este al doilea tip de cancer - conform statisticilor - care afectează femeile din România, după cel mamar. Acesta poate fi identificat prin citologie și descoperit într-un stadiu incipient când tratamentul lui se poate realiza (stadiile incipiente până la IIA sunt tratabile cu recidive minime pe termen scurt).
O altă investigație care se poate face în orice cabinet ginecologic este ecografia. Această investigație poate diagnostica diferite patologii pentru care în momentul prezenței la medic pacientele nu prezintă o simptomatologie: cum ar fi leiomioamele, adenomioza, chisturile atât funcționale cât și cele de dimensiuni crescute (peste 6 cm ce au un risc crescut de torsiune)
În postmenopauză, prin ecografie se poate măsura grosimea endometrului pentru a se diagnostica precoce hiperplazia de endometru. O grosime peste 4-5 cm cu un aspect neregulat, necesită o biopsie. Și să nu uităm de simplul examen cu valve / specul în care putem inspecta vulva, vaginul și exocolul, iar prin tușeu vaginal putem determina poziția uterului, diferite formațiuni ce modifică conturul extern al uterului (leiomioamele) sau formațiuni ce devin palpabile în zona anexelor (chisturile ovariene).
Dacă ne referim și la costurile pe care le implică prevenția (prin analizele și investigațiile anuale) acestea sunt mult mai scăzute atât pentru pacient cât și pentru sistemul sanitar. Este mult mai ușor să previi decât să tratezi.
Cele mai frecvente simptome cu care se prezintă pacientele sunt afecțiunile genitale joase. Dintre acesta putem specifica scurgerile vaginale abundente ce prezintă modificarea mirosului și a culorii, care necesită recoltare și tratament specific conform rezultatelor.
O altă patologie frecventă în cabinetele ginecologice este reprezentată de sângerarea uterină anormală (metroragia sau menometroragia). Aceasta afectează între 10% - 30% dintre femeile de vârstă reproductivă și 50% dintre femeile în postmenopauză. Sângerarea uterină este neobișnuită la fetele aflate în prepubertate (când poate semnifică o pubertate precoce, ingestia accidentală de estrogen sau tumori maligne ovariene) și la femeile în menopauză (care poate semnifica fie atrofia mucoasei, polipi endometriali sau cancerul endometrial).
La vârstă reproductivă, o sângerare uterină poate avea o multitudine de factori: endocrinopatii, medicamente (depresive hipotalamice), leziuni organice (sarcina, avort, polip, leiomiom, adenomioza, cancer), coagulopatii, disfuncție ovulatorie.
Cel mai cunoscut screening în sfera ginecologică este cel pentru cancerul de col uterin. Acesta se face prin efectuarea testului Babeș Papanicolau începând de la vârstă de 21 de ani până la 65 de ani (când se oprește dacă au fost minim 3 rezultate negative în antecedente).
Acesta se face din 2 în 2 ani până la vârstă de 30 de ani, după care se face din 3 în 3 ani dacă pacienta a avut 3 rezultate negative consecutive la citologie.
Un alt test screening este cel pentru cancerul de sân. Se poate face prin mamografie anuală începând de la vârstă de 40 de ani sau prin rezonanță magnetică, cu sau fără substanță de contrast, în rândul femeilor cu risc genetic crescut (BRCA1, BRCA2), care dezvoltă cancer de sân cu o rată de 2% /an, la vârste cuprinse între 25 și 50 de ani, când sensibilitatea mamografiei este redusă datorită densității țesutului mamar.
Ecografia mamară, deși este indicată ca metodă de screening anual până la vârsta de 40 de ani, este o metodă consumatoare de timp și depinde foarte mult de acuratețea examinatorului.
Nici examinarea clinică de screening nu ar trebui neglijată- până la 74% din cancerele de sân sunt astfel diagnosticate. Se recomandă efectuarea examenului clinic al sânului în cadrul evaluării periodice de rutină pentru femeile cu vârsta mai mare de 19 ani (sensibilitatea și specificitatea au fost mai mari pentru examenul clinic decât pentru mamografie în rândul femeilor tinere).
Telemedicina prezintă anumite avantaje, ea a apărut pe perioada pandemiei pentru a ajuta pacientele care aveau nevoie de un sfat medical, din cauza scăderii interacțiunilor dintre medic și pacient. În ginecologie, este dificil să se facă un consult fără prezența fizică a pacientei deoarece putem trece foarte ușor peste afecțiuni grave care nu pot fi diagnosticate prin consult online.
Telemedicina poate fi efectuată în această specialitate pentru a interpreta analizele și pentru a oferi un tratament pe baza acestora cât și pentru a îndrumă pacienta în vederea efectuării anumitor investigații. Poate deveni necesară atunci când pacienta nu se poate deplasa la medic, iar simptomatologia ginecologică este foarte accentuată și necesită un tratament imediat.
