„Mă dor articulațiile, am reumatism!”, auzim adesea că spun cei din jurul nostru, mai ales dacă au trecut de pragul de 50 de ani. Și totuși, ce este reumatismul? Dr. Teodora Polgar, medic specialist reumatolog, face distincție clară între diferite tipuri de dureri articulare, toate reunite sub forma termenului popular de „reumatism” și oferă explicații privind cauzele acestor probleme medicale.
Dacă ai întrebări legate de durerile articulare sau dorești un diagnostic exact în privința problemelor tale articulare te poți programa la o consultație online cu medicul Teodora Polgar în platforma Digital Clinics.
Sub denumirea de reumatism sunt cuprinse toate simptomele determinate de îmbătrânirea cartilajului articular. Medicii reumatologi definesc mai multe afecțiuni care popular sunt numite reumatism; cele mai frecvente fiind însă artroza și poliartrita reumatoidă.
„Ca să punem un diagnostic corect trebuie să vedem exact cauza durerii. De cele mai multe ori pacienții suferă de artroză, o boală degenerativă a articulațiilor, cauzată de vârstă și de uzură excesivă. De obicei, în cazul artrozelor, pacienții vin și ne spun că se confruntă cu dureri și sensibilități când e vremea mai rece sau când se schimbă vremea. În poliartrită reumatoidă cauza nu este un proces degenerativ, ci unul inflamatoriu”, explică medicul reumatolog Teodora Polgar, la Digital Clinics.
„Chiar dacă ultimele studii au arătat că și în cazul artrozei e un mic proces inflamatoriu, nu se compară cu inflamația care stă la baza poliartritei reumatoide, spondilitei anchilozante sau în lupus. Toate acestea sunt boli autoimune, în care corpul se atacă pe el însuși, sunt boli inflamatorii în care inflamația este generalizată la nivelul întregului corp și sunt atacate diverse organe – inimă, plămâni etc., dar și articulațiile care se umflă și dor foarte tare”, adaugă medicul Polgar.
Așadar, există o mare diferență ca tratament între durerile articulare provocate de înaintarea în vârstă și cele provocate de procese inflamatorii din organism. În cazul artrozei degenerative o caracteristică importantă este faptul că sensibilizarea și apariția durerii articulare se face la schimbările atmosferice, presiune ridicată sau prea scăzută, iar aceste dureri se ameliorează pe măsură ce corpul se obișnuiește cu aceste schimbări.
• înaintarea în vârstă
• sexul – femeile sunt mai predispuse să facă artroză decât bărbații
• fondul genetic al fiecărei persoane;
• anumite boli metabolice – diabet zaharat, hemocromatoza
• anumite malformații articulare sau defecte ale cartilajelor
„Dacă mama a avut probleme articulare sau artroză și fiica este foarte probabil să dezvolte această afecțiune sau alte afecțiuni articulare, pentru că le are în bagajul genetic. Prin urmare, acești factori nu pot fi modificați. Nu putem opri înaintarea în vârstă, nu ne alegem sexul și nici bagajul genetic. Ce putem totuși face? Putem modifica alți factori de risc”, spune medicul Teodora Polgar.
„Un factor important in prevenirea artrozelor, dar de care nu prea vor să țină cont pacienții, îl reprezintă greutatea. Aceasta are efect pur și simplu mecanic, mai ales, în ceea ce privește articulațiile care ne poartă întregul corp, pornind de la picior, genunchi, șold, coloana cu zona lombară, cervicală. Obezitatea este acel factor care poate accentua procesul de uzură al articulațiilor. Mai mult, poate duce chiar la instalarea unui proces inflamatoriu. Deci greutatea este un prim factor de risc, dar unul care se poate modifica. Putem să luptăm să slăbim”, atrage atenția medicul Polgar.
Pentru a ne susține articulațiile prin alimentația potrivită putem opta oricând pentru un aport de antioxidanți, omega 3, vitamina B, C. Și dacă tot am vorbit de alimentație, trebuie spus că articulațiile suferă pe măsura înaintării în vârstă și din cauza scăderii aportului de colagen, acea structură proteică care joacă un rol crucial în menținerea sănătății oaselor, pielii și articulațiilor.
O teorie spune că este indicat să începem să luăm suplimente cu colagen începând de la 35 de ani în sus și că este bine să le luăm, în general, când încep primele semne ale artrozei, tocmai pentru că atunci deficitul de colagen este mic și-l putem repara, pe când dacă luăm pe la 65 de ani când deja cartilajul a suferit și articulația e măcinată nu mai avem ce repara.
Putem lua colagen atât din alimentație, cât și din suplimente. „În mod natural putem lua colagen din supa de oase. Este cea mai la îndemână. Fierbeți cât mai mult oase de vită, porc sau de pui și consumați acea supă”, recomandă doctor Teodora Polgar.
Vorbim de exercițiile fizice moderate în care să ne utilizăm toate articulațiile fără a exagera. Prin mișcare articulațiile se hidratează și se lubrifiază; însă dacă facem doar mișcări repetitive - spre exemplu o doamnă gătește toată ziua, taie verdeață, ceapă, legume - nu e suficient, la fel mișcările mâinilor la tastatura calculatorului, sunt doar mișcări repetitive care mai degrabă uzează articulațiile. Mișcările repetitive la un moment dat accentuează uzura articulațiilor. La fel, mersul la sală poate fi de mare ajutor, dar exercițiile repetitive și extrem de intense nu mai sunt benefice. Trebuie să știm să menținem un echilibru între mișcare și repaus”, atenționează medicul Teodora Polgar.
Zece minute de gimnastică în fiecare dimineață sunt un start bun pentru articulații. La fel, exercițiile de yoga ajută foarte mult atât articulațiile cât și musculatura. Doi sau trei kilometri parcurși zilnic pe jos este o soluție excelentă în combaterea artrozei, însă 20 de kilometri parcurși zilnic cum fac, spre exemplu poștașii, nu mai e deloc bine.
Artroza este evidențiată printr-o serie de teste imagistice. Pentru a obține imagini ale articulației afectate, medicul poate recomanda: radiografii, imagistica prin Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) sau teste de laborator (analiza sângelui sau a lichidului articular).
De obicei, durerile ușoare de artroză se pot ameliora cu un simplu paracetamol sau ibuprofen, în timp ce medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene mai puternice sunt disponibile doar pe bază de rețetă.
Artrozele pot avea episoade cu dureri mari, apoi pot să dispară luni sau chiar ani, pentru a reveni ulterior fiindcă dacă nu ne protejăm articulațiile acestea se deteriorează în timp.
Terapii ajutătoare pentru artroză mai sunt – fizioterpia, stimularea nervoasă electrică transcutanată și ergoterapia prin care un terapeut poate ajuta pacientul să descopere modalități de a efectua sarcinile zilnice fără a stresa suplimentar articulația deja dureroasă. În cazurile grave de artroză, tratamentul este unul chirurgical de protezare a articulațiilor afectate.
