Cancerul colorectal reprezintă o afecțiune specifică țărilor dezvoltate din America de Nord, Europa, Australia și Noua Zeelandă. Incidența sa e mai mare în aceste zone decât în țările mai puțin dezvoltate din Africa, America de Sud, sau în unele părți ale Asiei. Medicul primar gastroenterolog de la Digital Clinics, Estera Jeledințan, ne dă însă motive de speranță spunându-ne că genul acesta de cancer este vindecabil, dacă este depistat în faze incipiente.
Dacă aveți întrebări legate de sănătatea gastrointestinală nu ezitați să vă programați o consultație online la unul dintre medicii platformei Digital Clinics.
Cancerul colorectal este destul de frecvent atât printre bărbați cât și printre femei, fiind al III-lea ca incidență la bărbați și al II-lea la femei. Veste bună este că are o rată de supraviețuire după diagnosticare in fază incipientă și tratament de 90%.
Factori interni Factorilor externi li se adaugă și măresc incidența, factorii genetici. Persoanele cu un istoric familial de cancer colorectal sau de polipi de mari dimensiuni la părinți, frați, surori (mai ales la indivizii sub 50 de ani, sau care suferă de boli intestinale ce predispun la acest tip de cancer, de pildă anumite sindroame genetice rare), au risc mare de a face un cancer colorectal.
Pacienții care au un istoric familial de cancer colorectal, dar și ceilalți care nu au un astfel de istoric este bine sî discute cu un medic gastroenterolog dacă se simt frecvent obosiți, au dureri abdominale mereu, au anemie – acestea sunt de obicei simptomele pentru un cancer colorectal drept. Anemia este determinată de pierderile de sânge în scaun. „Tumorile de colon drept ajung la dimensiuni destul de mari și sângerează ocult, adică pacientul nu vede în scaun sângerarea, cantitățile sunt mici și se amestecă în materiile fecale de cele mai multe ori”, explică dr. Estera Jeledințan, medic primar gastroenterologie.. „Pot exista și sângerări masive, care să fie observate de pacient fiindcă ele colorează în roșu sau grena scaunul. Aceste simptome vizibile sunt mai degrabă apanajul cancerului de colon stâng, când tumorile sunt situate pe partea stângă și fiindcă partea aceasta de colon e mai scurtă și mai strâmtă, tumorile nu ajung la mari dimensiuni și obstrucționează rapid lumenul intestinal. Pacienții simt repede dureri puternice cu blocarea tranzitului intestinal, inițial doar pentru scaun, ulterior și pentru gazele din intestin, ceea ce devine o urgență chirurgicală. Acest tip de cancer dî de obicei constipație care se agraveazî brusc, alternând cu diaree. Evident că aici apar sângerările frecvente pe care pacienții le văd și se prezintă la medic.”
Colonoscopia reprezintă investigația cea mai la îndemână și cea mai edificatoare în ceea ce privește cancerul colorectal. În plus, cu această ocazie se face și o biopsie dacă medicul constată existența unor polipi, iar examenul anatomopatologic ajută apoi medicul oncolog să stabilească tipul de tratament pe care îl va urma pacientul. „Colonoscopiei i se adaugă ulterior examene imagistice - Computer Tomograf (CT) sau Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) - pentru a vedea impactul bolii asupra organelor din jur, pentru a vedea stadializarea corectă și ce măsuri medicale trebuie luate”.
După stabilirea certă a diagnosticului, pacientul se prezintă la medicul oncolog care va alcătui o echipă multidisciplinară alături de radioterapeut și chirurg și se va stabili ordinea corectă și eficientă pentru tratament în funcșie de localizarea cancerului, stadializare, ce alte organe mai sunt implicate, dacă e o boală avansată sau una incipientă. De obicei, se începe cu chimioterapie, apoi intervenție chirurgicală sau se face radioterapie la pacienții cu cancer de rect. Pe scurt, se stabilește ordinea tratamentelor aplicate.
„Ce ne dorim noi ca medici și ar trebui să-și dorească și pacienții, este să descoperim boala foarte din timp, sau chiar înainte să apară. Pentru cancerul colorectal este dovedită secvența polipi-cancer. Fiecare cancer colorectal a fost, în urmă cu 5-10-15 ani, unul sau mai mulți polipi de mici dimensiuni, care puteau fi descoperiți printr-o simplă colonoscopie, fără riscuri mari, iar dacă ar fi fost și îndepărtați la timp cu zece ani în urmă, nici nu s-ar mai fi ajuns la cancer colorectal”, subliniază medicul Estera Jeledințan.
Viața sănătoasă și alimentația corectă sunt principalele modalități de a preveni cancerul de orice fel. În consecință, este de evitat alimentața bogată în carne roșie, carne procesată, grăsimi, dar săracă în fibre, și este recomandat consumul de fructe și legume de proveniență ecologică, fibrele din cereale naturale nu prelucrate industrial. Lipsa activității fizice poate fi o problemă, persoanele sedentare au risc mai mare de a face boala, în comparație cu persoanele active.
Greutatea normală constituie și ea un factor de prevenșie în cancerul de colon, mai ales că boala este mai des întâlnită la persoanele supraponderale sau obeze.
NU alcoolului și tutunului! Ambele obiceiuri - fumatul și consumul de alcool - contribuie la apariția bolilor oncologice în general, nu doar al cancerul colorectal.
Colonoscopia Cancerul colorectal ar pute fi lesne evitat dacă am face un control colonoscopic, mai ales de la 50 de ani în sus. „Insist și atrag atenția ca pacienții să-și facă o colonoscopie (preferabil din cinci în cinci ani, dacă anterior nu s-au existat modificări pe colon, anual, dacă au fost probleme – n.r.), mai ales odată ce trec de vârsta de 50 de ani. Iar dacă mai au și rude de gradul I care au avut cancer colorectal înainte de 60 de ani sau cu polipi de mari dimensiuni înainte de această vârstă ar fi chiar bine să înceapă să-și facă o colonoscopie chiar de la 40-45 de ani încolo. Adică să înceapă sceeningul cu 10 înainte față de când a avut cancer de colon cea mai tânără rudă din familie. Dacă a avut rude care au făcut acest tip de cancer la 40 de ani, atunci ei să înceapă screeningul chiar de la 30 de ani. Prin colonoscopie se evidențiază apariția bolii, se rezectează polipii dacă aceștia există și se face biopsia totodată, iar asta înseamnă să scăpăm de problemele grave care pot să apară mai târziu în lipsa colonoscopiei”, recomandă dr. Jeledin?an.
Pacienții cu istoric familial de cancer colorectal pot și este bine să își facă anual și un test pentru hemoragia ocultă în scaun. „Identificarea sângelui în scaun, chiar dacă nu înseamnă neapărat cancer, pun în gardă pacientul și medicul asupra faptului că există o posibilă tumoră la nivelul tubului digestiv. Sigur, sângerări dă și o gastrită sau esofagită, dar e bine să investigăm care e cauza acelei sângerări. De multe ori, în urma acestui test am descoperit pacienți cu polipi sau tumori incipiente”, mai spune dr. Estera Jeledințan.
În concluzie:
• Cancerul colorectal poate fi evitat prin stil de viață sănătos și screening regulat
• Cancerul colorectal nu dă niciun fel de simptom în fazele incipiente de aceea colonoscopia este cea mai bună modalitate de depistare precoce.
• Polipii apăruți pe intestin și nerezectați la timp prin colonoscopie cresc în dimenisiuni și, în 5-10 ani, se pot transforma în cancer.
• Cancerul colorectal diagnosticat și tratat la timp se vindecă în proporție de 90%.