Prof. dr. Mircea Cinteză, unul dintre cei mai renumiți și experimentați specialiști în cardiologie din România, a acordat un interviu pentru Digital Clinics, în care a vorbit pe larg despre insuficiența cardiacă, despre modul în care stilul de viață ne influențează sănătatea și despre importanța prevenției în ceea ce privește bolile cardiovasculare.

Care sunt cauzele insuficienței cardiace și simptomele ei?

Bolile cardiovasculare omoară cei mai multi oameni în lumea întreagă, mai puțin în țările sărace unde bolile infecțioase depășesc ca mortalitate bolile cardiovasculare. Oamenii mor de boli cardiovasculare în două feluri: cel mai mult de insuficiență cardiacă și în al doilea rând prin stop cardiac venit pe neașteptate. Așadar, insuficiența cardiacă este calea finală a majorității bolilor cardiovasculare, dacă ele nu sunt îngrijite. Pe de altă parte, există extrem de puține situații în care, dacă bolile preliminare cardiace sunt îngrijite, duc la insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă este de fapt eșecul nostru ca pacienți și ca uneori ca medici de a trata bolile preliminare ca hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, fibrilația atrială sau alte boli, toate ducând la deces de obicei prin insuficiență cardiacă.

Bolile cardiovasculare au legătură cu dezvoltarea societății, cu creșterea speranței de viață?

Este o întrebare simpatico, dar nu foarte tonică. Acum 200 de ani, se murea mai repede, pentru că bolile preliminare despre care am vorbit nu puteau fi tratate și ele duceau la deces din alte cauze, de obicei din moarte subită. În decursul a zeci, sute de ani, medicina a progresat și ischemia miocardică poate fi tratată cu tratament medicamentos, tratament intervențional sau chirurgie, fibrilație atrială prin anticoagulante permanente, ca să nu mai vorbim de hipertensiunea arterială care are câteva zeci de medicamente la dispoziție pentru a fi ținută în frâu. Și alte boli cardiovasculare pot fi tratate înainte de a ajunge într-o fază finală de insuficiență cardiacă. Într-adevăr, insuficiența cardiacă este o consecință a progresului medicinei în a trata bolile de bază.

Se constată o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare diagnosticate la persoanele tinere (de peste 30 de ani). Care sunt cauzele acestor creșteri?

Bolile cardiovasculare apar din două cauze principale: grupul cel mai important de cauze sunt factorii de risc, acele condiții care atacă inima și o îmbolnăvesc, iar cealaltă cauză este predispoziția genetică. Nu putem ști dacă organismul nostru este mai rezistent sau mai puțin rezistent. Ce trebuie să facem este să acționăm pe factorii de risc. Factorii de risc sunt numeroși, dar cei mai importanți, care constituie boli în sine sunt: hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul zaharat, lipsa de mișcare, obezitatea și în special fumatul.

Este evident că tinerii sunt predispuși la multe din aceste condiții: jumătate din populația tânără alternează între calculator ziua și televizor seara, deci lipsă de mișcare, au o dietă bogată în cereale, făinoase, dulciuri ce predispun la îngrășare, iar oamenii nu găsesc timp să se miște. Există un dicton printre medici care spune că mai bine ești un obez care face mișcare decât o persoană slabă care stă doar la calculator. Pentru că mușchii în mișcare neutralizează substanțe care nu pot fi neutralizate de ficat și care atacă vasele de sânge. În același timp, fumatul continuă să fie un flagel. Acestea sunt doar trei condiții care fac ca aceste boli să apară și la tineret. Mai târziu, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială cresc numărul lor la vârstă medie și înaintată.

Bolile cardiovasculare netratate pot dezvolta patologii asociate care complică starea de sănătate a unui pacient?

Bineînțeles, pentru că întreg organismul nostru are organe care sunt irigate de vase de sânge și în momentul în care vasele de sânge sunt afectate, ele inevitabil vor altera funcția alor organe. De exemplu, circulația sângelui în mușchiul inimii poate fi afectată, fapt ce conduce la diferite forme de cardiopatie ischemică, cea mai cunoscută fiind infarctul de miocard. Însă altă complicație care încurcă lucrurile este reprezentată de afectarea rinichiului, cu insuficiența renală, deci creșterea ureei în sânge.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalității și în România. Ce putem corecta în stilul nostru de viață pentru a preveni apariția acestora?

Să luăm ceea ce reprezintă lozinci la televizor, în sensul adevărat și aplicabil în viață: primul lucru este să nu ne îngrășăm, și pentru aceasta să evităm alimentele cu calorii multe – deși este anormal să ne trăim viața calculând calorii – dar trebuie la nivel de bun simț să mâncăm multe legume preparate în feluri care sunt gustoase, cu sosuri simple pentru a nu fi uscate, pentru a ne face plăcere să le consumăm, salate foarte multe, cu ridichi, cu ceapă verde, cu castraveți.

Am ajuns să trăim într-o lume în care aceste produse sunt disponibile întregul an, deci a mânca multe legume și fructe care de regulă nu au calorii multe contribuie la o greutate corectă, iar apoi este extrem de important să facem mișcare. Mișcarea, pe de o parte anihilează substanțe agresive care afectează vasele de sânge, iar pe de altă parte consumă din caloriile în plus și, dacă ne face plăcere plimbarea într-un parc, pe malul unui lac, într-o zonă liniștită, vom avea și plăcerea sufletească de a fi în aer liber, de a vedea primăvara cum dau mugurii, apoi cum înfloresc copacii, apoi cum apar primele fructe. Acest aspect ne va încărca și sufleul de elemente pozitive, pentru că este foarte bine dovedit că un psihic pozitiv contribuie în mod real la o sănătate fizică bună, nu doar la un psihic echilibrat.

Unii pacienți hipertensivi au tendința de a renunța la tratament odată ce fie se simt mai bine, fie sunt afectați de efectele secundare ale tratamentului. Există un pericol în această abordare?

Sigur că da, este aproape ca și când nu ar fi făcut niciun fel de tratament. Hipertensiunea arterială netratată te poate face pe moment să te simți mai bine pentru că, temporar, unele organe sunt mai bine irigate, dar valorile ridicate continuă să exercite o presiune permanentă pe pereții vaselor, ceea ce va determina formarea unor cheaguri, a unor plăci de colesterol și va duce în final la accidente vasculare.

Noi, medicii cardiologi spunem deseori că avem trei ucigași tăcuți, dar nemernici: hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul crescut. Hipertensiunea arterială nu dă simptome, este tăcută, doar la valori mari, mult peste 20 pot să apară dureri de cap sau amețeli. De cele mai multe ori se întâmpla invers: omul are o durere de cap de la spondiloză cervicală sau are amețeli din pricina unui sindrom vertiginos iar organismul care este iritat de faptul că are o disfuncție își crește tensiunea arterială, ca în orice situație de stres. Omul crede că de la tensiunea arterială ușor crescută derivă celelalte simptome și de fapt este invers. Mesajul este că hipertensiunea arterială nu dă simptome până la valori foarte mari care de obicei nu sunt atinse, deci nu dă simptome și atunci ea trebuie să fie tratată cu mintea și nu cu simțurile.

În acest context avem câteva zeci de medicamente și un medic răbdător găsește acele medicamente care aproape nu sunt percepute ca având efecte secundare pentru fiecare pacient în parte. Pe de altă parte, orice introducem în corp poate avea efecte secundare, chiar și apă dacă bem mai mult decât trebuie putem avea surprize neplăcute. Mesajul este că avantajul pozitiv al unui medicament trebuie să fie pus în balanță cu efectele secundare. Avantajul tratamentului unui hipertensiv poate înseamna 8 până la 10 ani de viață în plus dacă este bine condus, în timp ce efectele secundare de cele mai multe ori pot fi contracarate, fie cu altă pastilă, fie de cele mai multe ori dispar de la sine după câteva săptămâni de tratament.

Beneficiul este imens comparativ cu efectele secundare. Hipertensiunea arterială odată apărută nu dispare, noi nu știm care este cauza hipertensiunii arteriale, o numim hipertensiune primară și este probabil o caracteristică a rasei umane, la 75 de ani 75% din populație este hipertensivă. Neștiind cauza, trebuie să tratăm efectul, adică tensiunea crescută, iar tratamentul trebuie să fie luat toată viața, pentru că dacă îl întrerupem, tensiunea crește și atacă vasele, ceea ce nu e de dorit.

Hipotensiunea arterială reprezintă și ea o problemă?

În general nu este o problemă. Pacienții după o anumită vârstă sau cei cu istoric familial trebuie să își ia tensiunea în fiecare zi acasă și medicul va alege acele medicamente și acele doze care să-l țină pe pacient fără pusee de tensiune crescută, dar și fără momente de tensiune mult scăzută. De regulă, tensiunea scăzută apare la foarte puțini oameni, ceea ce înseamnă că ea poate fi controlată.

Pentru ce probleme cardiace poate un pacient solicita o consultatie online?

Până acum un an, consultațiile online nu erau recomandate, se spunea că un medic care consultă un bolnav fără ca acesta să fie în fața lui face o mare greșeală. Datorită tragediei pe care omenirea o trăiește, lucrurile s-au schimbat puțin, dar noile reguli ale eticii medicale nu sunt încă puse pe hârtie. Suntem nevoiți să ne sfătuim cu bolnavii la distanță, încă de la începutul tratamentului, pentru că ei nu pot veni de foarte multe ori la repetarea consultului. Deci telemedicina este o realitate. Mesajul meu personal, fără să mă bazez pe o regulă încă scrisă, este că un prim consult la un medic este obligatoriu să fie făcut față în față. După aceea medicul poate da recomandări, poate coordona tratamentul prin consultații online, telemedicină. Dar la primul consult, medicul trebuie să îl vadă pe bolnav, să vorbească față în față, să răspundă întrebărilor și mai ales să-l consulte prima oară pentru a nu avea surprize la examinarea clinică. După aceea, pot fi variante în care telemedicina să poată fi aplicată.