Afecțiunile cardiace sunt de multe ori „tăcute”, dar pot avea consecințe devastatoare asupra organismului. Cum putem preveni infarctul miocardic? Ce semne trebuie să ne îngrijoreze? Ce investigații medicale sunt importante? Dr. Cristian Alexandru Udroiu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență București, doctor în științe medicale, Președintele Grupului de lucru de cardiologie intervențională al Societății Române de Cardiologie, a răspuns la aceste întrebări, dar și la multe altele, într-un interviu pentru Digital Clinics.

Ce semne aparent banale pot trăda probleme cardiace?

Un semn banal, dar important este oboseala accentuată față de lunile trecute. De exemplu, putem urca mai puține scări ca inainte, mergem pe jos o distanță mai scurtă, simțim nevoia să ne așezăm mai repede pe o bancă, ni se umflă picoarele.

Cum recunosc simptomele unui infarct?

Durerea tipică de inimă este “retrosternală”, adică durere în mijlocul pieptului, pe osul pieptului (stern). Durerea poate fi ca o apăsare, arsură sau strângere și poate ajunge în gât, bărbie și uneori pe brațul stâng. În mod tipic, apare la efort și dispare la oprirea efortului. Durerea în partea stângă, în dreptul inimii, este foarte rar de la inimă, deși poate fi chiar violentă, ca un junghi intens sau ca o „gheară”. Această durere NU este de la inimă, deși pacientul este foarte agitat și anxios. În 99% din cazuri, este doar o durere de perete toracic și nimic mai mult.

Ce pot face persoanele din apropiere pentru pacientul cu simptomele unui infarct până ajunge salvarea?

Este important să îl liniștească, să nu îi accentueze panica, să-l ajute să stea într-o poziție confortabilă. De asemenea, pacientului i se poate administra un antialgic (pentru durere) și, dacă este diponibilă, o nitroglicerină sublingual (spray sau tabletă).

De ce este importantă prevenția? Ce investigații, pe grupe de vârstă, recomandați pentru ca afecțiunile cardiace să nu fie tardiv diagnosticate?

Prevenirea infarctului miocardic este mult mai ieftină decât tratarea lui, atât din punct de vedere al costului tratamentului și spitalizării efective (care este cuantificabil) cât și din punct de vedere al calității vieții și speranței de viață (care sunt incomensurabile).

Măsurile de prevenție esențiale sunt:

  • oprirea fumatului
  • cât mai mult sport. Este nevoie de mișcare măcar de 3 ori pe săptămână, minim 20 min, indiferent de vârstă și sex. Nu există nu am timp, nu pot, de fapt ne e lene să trăim!
  • o dietă sănătoasă, fără abuzuri alimentare. Poți mânca de toate, câte puțin, fără să abuzezi, chiar si o cafea, un pahar de vin, etc dar fără exagerari.

În ceea ce privește analizele, cele uzuale, anuale, gratuite, prin medicul de familie, sunt foarte utile pentru a descoperi precoce un diabet zaharat sau dislipidemia. Controlul greutății și al valorilor tensionale sunt extrem de importante și la îndemână oricui. Odată pus diagnosticul de dislipidemie sau hipertensiune arterială, este esențial ca pacientul să își ia tratamentul toată viață, fără întrerupere, conform indicațiilor medicului curant. După ce au fost atinse valorile țintă pentru tensiune, puls sau valorile grăsimilor din sânge, înseamnă că tratamentul trebuie menținut exact la fel, nu întrerupt. Înseamnă că tratamentul este bun și trebuie luat în continuare.

În condițiile pandemiei de COVID-19, este extrem de important ca, la apariția simptomelor, pacientul să se prezinte la medic, să caute soluții, nu să fugă de spitale și cabinete medicale. Poziția struțului, cu capul în nisip, nu face decât ca boala să se agraveze și pacientul să ajungă la spital când este prea târziu și complicațiile devin multiple și grave.